- boruri
- хим. бориды
Dictionnaire polytechnique italo-russe. 2013.
boruri
Смотреть что такое "boruri" в других словарях:
tocă — TÓCĂ, toci, s.f. 1. Căciuliţă sau pălărioară fără boruri, purtată de femei. 2. Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistraţi şi de avocaţi în exerciţiul funcţiunii. – Din fr. toque. Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
florentin — FLORENTÍN, Ă, florentini, e, adj. (În sintagmele) Stil florentin = stil arhitectonic rezultat din combinarea stilului antic cu stilurile bizantin şi roman. Pălărie florentină (şi substantivat, f.) = pălărie de damă (din împletitură de pai) cu… … Dicționar Român
sombrero — SOMBRÉRO s.n. Pălărie (de fetru) cu boruri mari, purtată mai ales în Spania şi în America Latină. – Din sp., fr. sombrero. Trimis de LauraGellner, 23.07.2004. Sursa: DEX 98 sombréro s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
bor — BOR1 s.n. Element chimic, semimetal negru cenuşiu, cristalin. – Din fr. bore. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 BOR2, boruri, s.n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. – Din fr. bord. Trimis de valeriu, 21.03 … Dicționar Român
pălărie — PĂLĂRÍE, pălării, s.f. 1. Obiect folosit pentru acoperirea capului, format dintr o calotă de pâslă, de paie, de pânză etc. (cu boruri). ♢ expr. (fam.) A lovi (sau a plezni) (pe cineva) în pălărie = a spune cuiva o vorbă înţepătoare, a da cuiva o… … Dicționar Român
bonetă — BONÉTĂ, bonete, s.f. 1. Acoperământ de cap confecţionat din pânză sau din stofă, fără boruri sau cozoroc, purtat de femei, de copii, de bucătari, medici, laboranţi, militari etc. 2. (În sintagma) Bonetă frigiană = un fel de căciuliţă de lână cu… … Dicționar Român
borură — BORÚRĂ, boruri, s.f. Compus al borului1 cu metalele. – Din fr. borure. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 borúră s. f., g. d. art. borúrii; pl. borúri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic BORÚRĂ … Dicționar Român
calotă — CALÓTĂ, calote, s.f. 1. Fiecare dintre cele două părţi obţinute prin tăierea unei sfere cu un plan. 2. Boltă a cărei suprafaţă interioară are, în secţiune, forma unui semicerc. 3. Partea de sus a pistonului de la motoarele cu ardere internă; p.… … Dicționar Român
comănac — COMĂNÁC1, comănace, s.n. 1. Acoperământ al capului, de formă cilindrică, fără boruri, confecţionat din lână sau din pâslă, purtat de călugări şi de călugăriţe. ♢ expr. (Glumeţ) A şi pune capul sub comănac = a se călugări. 2. Acoperământ al… … Dicționar Român
mic — MIC, Ă, mici, adj. 1. Care este sub dimensiunile obişnuite; de proporţii reduse. ♢ Literă mică = minusculă. Degetul (cel) mic = cel mai subţire şi mai scurt dintre degete, aşezat lângă inelar. ♢ loc. adv. În mic = pe scară redusă, fără amploare.… … Dicționar Român
petas — petás s. m., pl. petásuri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic PETÁS s.n. (Ant.) Pălărie rotundă cu boruri largi, pe care o purtau grecii; (spec.) coif cu două aripioare cu care este reprezentat adesea zeul Mercur. [pl.… … Dicționar Român
